marți, 26 iunie 2007

Raspuns cititorilor. Viceconsulul maghiar la Cluj si UBB

Intr-un comentariu recent am fost provocati de unul dintre cititorii nostri sa comentam un articol aparut in 8 Februarie in Ziua de Cluj relativ la intalnirea dintre viceconsulul Ungariei la Cluj, Szenpetery Istvan, si un grup al profesorilor Univesitatii Babes-Bolyai pe subiectul instalarii placutelor blingve.

Cum site-ul Ziua de Cluj nu functioneaza am citit articolul pe Hotnews, Scandal diplomatic la Cluj. E un moment oportun de a raspunde cititorului nostru acum, un alt subiect implicand diplomatia maghiara fiind la ordinea zilei, pozitia Ministrului de Externe de la Budapesta vis-a-vis de anchetarea penala pentru fapte de coruptie a unor membri ai Guvernului Romaniei provenind din UDMR.

Punere in context

Incep facand referinta la un text de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare intitulat Hungary's Renewed Nation Policy. Acest text descrie felul in care componenta nationala (a se citi "a natiunii maghiare") se incadreaza in politica externa a Ungariei in contextul aderarii ei la Uniunea Europeana. Chestiunea natiunii maghiare este transfrontaliera, depaseste granitele Ungariei, iar motivele sunt evidente, existenta unor comunitati maghiare importante in mai toate tarile cu care se invecineaza : Austria, Romania, Slovacia, Croatia etc., de unde si importanta componentei nationale in politica externa a Ungariei. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana Ungaria intelege sa aduca dezbaterea asupra minoritatilor maghiare din Europa la nivelul uniunii. Mijloacele sunt cateva : motherland program (prezervarea identitatii maghiare), vizele nationale, ameliorarea procesului de naturalizare, sprijinirea autonomiei minoritatilor maghiare (in concordanta cu practicile Europene si in spiritul normelor internationale si in concordanta cu situatia tarii in cauza - "only the Hungarian community living abroad is able to take a position on the extent and forms enabling the effectuation of such autonomy, and on how this may be received within the majority nation") si stabilirea unei cetatenii nationale (sau natiune culturala). Ultimul punct reflecta in cea mai mare masura conceptia maghiara despre natiune, ea fiind transfrontaliera si nerezumandu-se doar la cetatenii nascuti pe teritoriul Ungariei.

Cam toate acestea se rezuma la o noua forma de lobbying in favoarea ideii natiunii maghiare in cadrul european orientata direct in sprijinul minoritatilor maghiare din afara Ungariei.

Oile noastre

Dar sa revenim la Cluj. Protestul profesorilor UBB vis-a-vis de discutia avuta cu viceconsulul maghiar se rezuma astfel, in scrisoarea deschisa pe care au trimis-o presei (din Gardianul, link indicat de catre cititorul nostru). In rezumat, imixtiune in problemele interne ale tarii din partea unui reprezentant diplomatic al unei tari straine, Ungaria in cazul de fata, plus amenintare cu trimiterea chestiunii la Comisia Europeana.
"Intr-o scrisoare trimisa presei, profesorii UBB isi arata indignarea fata atitidinea viceconsulului Szentpetery Istvan, care 'si-a permis sa se prezinte in fata conducerii academice a universitatii noastre si sa ameninte ca, in cazul in care revendicarile cu caracter etnic si separatist ale Comitetului de initiativa «Bolyai» nu vor fi solutionate in mod pozitiv, el personal va demara proceduri prin care il va interpela pe comisarul European Leonard Orban asupra modului in care sunt aplicate principiile multiculturalismului in spatiul academic al UBB'."
Articolul din Ziua prezinta punctul de vedere al ambelor parti. Viceconsulul maghiar descrie actiunea sa ca o cerere de informare conforma uzantelor diplomatice adresata rectorului Nicolae Bocsan, el fiind mandatat de catre consulul maghiar la Cluj, Cseh Aron, si reprezentand in demersul sau intreaga clasa politica din Ungaria, indiferent de orientare politica, preocupata de excluderea din corpul profesoral al universitatii a celor doi lectori maghiar pe motivul instalarii placutelor bilingve. Admite ca a facut referinta la o posibila interpelare a Consiliul European de catre guvernul maghiar in aceasta chestiune, dar doar ca si parere personala. Nicolae Bocsan il acuza pe viceconsul de imixtiune in treburile interne si reafirma multiculturalismul UBB.

Avand in vedere politica externa a statului maghiar clar exprimata si asumata de catre Ministerul de Externe, actiunea viceconsulului maghiar se incadreaza perfect in logica politicii externe a Ungariei. Probabil nici o lege nu-i interzice o cerere de informare si in acelasi timp nimic nu il obliga pe rectorul UBB sa o accepte. Acolo unde eventual si-a depasit atributiile de diplomat a fost exprimarea unei pareri "cu titlu personal". Iar daca statul maghiar doreste sa interpeleze Comisia Europeana banuiesc din nou ca nici o lege nu ii interzice sa o faca, iar in acelasi timp politica UBB tine de statul roman si nu de Uniunea Europeana, deci nimeni nu opreste UBB sau statul roman sa raspunda in consecinta daca este interpelat pe subiect. Cel mai probabil acest lucru nu se va intampla. Pana la urma este vorba de lobbying si inca unul care se incadreaza in regulile jocului. Cred din nou ca presa prefera senzationalul ca de obicei, desi articolul din Ziua il gasesc mult mai bun decat multe altele, oferind ambele parti ale povestii, pana la urma ca cititor ai de unde sa alegi daca iti pui mintea la contributie, dar articolul pacatuieste prin titlul lamentabil. Ar fi fost un scandal diplomatic daca statul roman ar fi reactionat in consecinta la o presupusa imixtiune in treburile sale interne, atata timp cat nu a facut-o nu exista nici un scandal, nici o tensiune si nemanifestarea statului roman e sinonima cu faptul ca nici o imixtiune nu a avut loc. Mai cred ca scrisoarea de protest este sterila si dovedeste incapacitatea conducerii UBB de a comunica public intr-un fel inteligent in chestiunea multiculturalismului universitatii, fapt de care a dat dovada si in momentul excluderii celor doi lectori maghiari de la finele anului 2006 intr-un comunicat de presa cu puternice rezonante nationalist-comuniste.

Alte oi de alt fel

Vorbeam la inceputul articolului despre reactia Ministrului de Externe maghiar vis-a-vis de anchetarea penala a doi membri UDMR ai guvernului Romaniei, Nagy Zsolt si Marko Bela. Motivul, anchetele sunt manevre politicianiste care ar pune in pericol reprezentarea minoritatii maghiare in Romania. Andrei Badin remarca doua feluri de interpretare a pozitiei Budapestei : ca gest al guvernului maghiar de a lua apararea unor maghiari (co-nationali dupa sensul maghiar dat natiunii) sau ca interpretare a justitiei romane ca act politic din partea unui alt stat european. E drept ca cele doua interpretari sunt diametral opuse atat ca si intelegere cat si ca si gravitate. Alina Mungiu Pippidi pe de alta parte il acuza indirect pe Nagy Zsolt ca incearca sa evite ancheta prin telefoane la Budapesta sau Bruxelles. Las detaliile culiselor politice altor spirite, singurul meu comentariu este ca anchetarea celor doi membri UDMR nu afecteaza in nici un fel reprezentarea comunitatii maghiare. Daca e vorba de o manevra politicianista atunci ea nu vizeaza statutul UDMR ca partid politic reprezentant al minoritatii maghiare ci mai degraba statutul UDMR ca membru al guvernului Tariceanu, iar daca nu e manevra politicianista atunci e un act de justitie normal care nu are culoare etnica. Deci probabil e un prost exemplu de lobbying din partea statului maghiar, iar daca acuzatiile sunt lipsite de fundament statul roman este dator cu un raspuns clar si precis pentru clarificarea situatiei. Cred ca e inca un exemplu simptomatic al incapacitatii politicii externe a Romaniei de a lua adevarata masura a statutului tarii de membru UE.

Concluzie

Politica externa a Ungariei are o componenta importanta orientata catre re-cadrarea natiunii maghiare in noul context european, cel al aderarii Ungariei, mai apoi a aderarii Romaniei si pe viitor a Croatiei. Este normal sa fie astfel, chestiunea nationala fiind una extrem de importanta in Ungaria - dar si in Romania daca ne uitam mai bine. Daca lobby-ul maghiar preocupa statul roman atunci singurul raspuns pertinent pe care il poate da este includerea chestiunii maghiarilor din Romania in politica nationala, total absenta din programul politic al altor partide inafara de UDMR. Ignorarea lobby-ului maghiar nu e o solutie, la fel cum nici combaterea lui cu argumente nationaliste nu este una, de aceea singura optiune ramane atacarea chestiunii frontal in intern. Lobby-ul statului maghiar calificat drept iredentist de facatorii de zgomot are idei bune, printre care ideea de autonomie culturala, si cel putin la modul declarativ se inscrie in regulile jocului si este extrem de vizibil la nivel european, deci prin urmare nu poate fi ignorat, iar in timp va deveni un imperativ pentru statul roman. Pentru ca lobby-ul maghiar e puternic, consecvent, se bazeaza pe o strategie clar definita si are un ecou important in sanul comunitatii maghiare din Romania.

Nu pot sa nu fac o paralela intre politica externa a Ungariei si cea a Romaniei in ceea ce priveste chestiunea nationala, ma refer la politica externa a statului roman vis-a-vis de Republica Moldova. Scopurile si mijloacele sunt intr-adevar diferite, dar sunt destule puncte comune. Ramane o tema de discutat intr-un articol viitor.