joi, 28 iunie 2007

Teaser

Incerc sa arunc in fata firmiturile unui subiect asupra caruia voi scrie cu siguranta mai mult si mai pe larg in zilele/saptamanile care urmeaza. Dar de data aceasta in locul unui articol lung si plictisitor incerc un preview care sa starneasca interesul. Vom vedea ce va iesi din discutiile ce vor urma, ceea ce e sigur e ca voi reveni cu un articol scris de la A la Z cum v-am obisnuit.

Subiectul e acelasi, relatiile interetnice din Transilvania. Perspectiva nu este deloc noua, e de fapt una extrem de clasica, dar e pusa in scris alb pe negru, ceea ce inca nu s-a facut in spatiul romanesc. Cand ne uitam la Transilvania si la relatia dintre minoritatea nationala maghiara si majoritatea nationala romana - puteti folosi "etnica" in loc de "nationala", ideea e aceeasi - observam cu ochiul liber un model devenit clasic. Este vorba de relatia dintre o cultura dominanata, cea romaneasca, si o cultura minoritara, cea maghiara. Bineinteles in spatiul transilvan putem vorbi si despre cultura germana si cea roma, dar sa ne oprim deocamdata la primele doua. Una din componentele principale ale acestei relatii sunt reflexele pe care membrii fiecarei comunitati le-au dobandit si le-au interiorizat de-a lungul timpului. Membrii fiecarei comunitati au anumite reflexe care le modeleaza felul de a-i vedea pe ceilalti si de a se vedea pe sine in relatie cu ceilalti, lucruri inerente conditiei culturii din care fac parte, minoritara sau dominanta. Aceste reflexe afecteaza tot ceea ce inseamna inter-relationare intre membrii celor doua culturi, trebuiesc puse in lumina si constientizate.

Din toate cele spuse mai inainte reiese o intrebare simpla. Ce fel de astfel de reflexe/atitudini ati identificat?

Food for the thought:)

marți, 26 iunie 2007

Raspuns cititorilor. Viceconsulul maghiar la Cluj si UBB

Intr-un comentariu recent am fost provocati de unul dintre cititorii nostri sa comentam un articol aparut in 8 Februarie in Ziua de Cluj relativ la intalnirea dintre viceconsulul Ungariei la Cluj, Szenpetery Istvan, si un grup al profesorilor Univesitatii Babes-Bolyai pe subiectul instalarii placutelor blingve.

Cum site-ul Ziua de Cluj nu functioneaza am citit articolul pe Hotnews, Scandal diplomatic la Cluj. E un moment oportun de a raspunde cititorului nostru acum, un alt subiect implicand diplomatia maghiara fiind la ordinea zilei, pozitia Ministrului de Externe de la Budapesta vis-a-vis de anchetarea penala pentru fapte de coruptie a unor membri ai Guvernului Romaniei provenind din UDMR.

Punere in context

Incep facand referinta la un text de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare intitulat Hungary's Renewed Nation Policy. Acest text descrie felul in care componenta nationala (a se citi "a natiunii maghiare") se incadreaza in politica externa a Ungariei in contextul aderarii ei la Uniunea Europeana. Chestiunea natiunii maghiare este transfrontaliera, depaseste granitele Ungariei, iar motivele sunt evidente, existenta unor comunitati maghiare importante in mai toate tarile cu care se invecineaza : Austria, Romania, Slovacia, Croatia etc., de unde si importanta componentei nationale in politica externa a Ungariei. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana Ungaria intelege sa aduca dezbaterea asupra minoritatilor maghiare din Europa la nivelul uniunii. Mijloacele sunt cateva : motherland program (prezervarea identitatii maghiare), vizele nationale, ameliorarea procesului de naturalizare, sprijinirea autonomiei minoritatilor maghiare (in concordanta cu practicile Europene si in spiritul normelor internationale si in concordanta cu situatia tarii in cauza - "only the Hungarian community living abroad is able to take a position on the extent and forms enabling the effectuation of such autonomy, and on how this may be received within the majority nation") si stabilirea unei cetatenii nationale (sau natiune culturala). Ultimul punct reflecta in cea mai mare masura conceptia maghiara despre natiune, ea fiind transfrontaliera si nerezumandu-se doar la cetatenii nascuti pe teritoriul Ungariei.

Cam toate acestea se rezuma la o noua forma de lobbying in favoarea ideii natiunii maghiare in cadrul european orientata direct in sprijinul minoritatilor maghiare din afara Ungariei.

Oile noastre

Dar sa revenim la Cluj. Protestul profesorilor UBB vis-a-vis de discutia avuta cu viceconsulul maghiar se rezuma astfel, in scrisoarea deschisa pe care au trimis-o presei (din Gardianul, link indicat de catre cititorul nostru). In rezumat, imixtiune in problemele interne ale tarii din partea unui reprezentant diplomatic al unei tari straine, Ungaria in cazul de fata, plus amenintare cu trimiterea chestiunii la Comisia Europeana.
"Intr-o scrisoare trimisa presei, profesorii UBB isi arata indignarea fata atitidinea viceconsulului Szentpetery Istvan, care 'si-a permis sa se prezinte in fata conducerii academice a universitatii noastre si sa ameninte ca, in cazul in care revendicarile cu caracter etnic si separatist ale Comitetului de initiativa «Bolyai» nu vor fi solutionate in mod pozitiv, el personal va demara proceduri prin care il va interpela pe comisarul European Leonard Orban asupra modului in care sunt aplicate principiile multiculturalismului in spatiul academic al UBB'."
Articolul din Ziua prezinta punctul de vedere al ambelor parti. Viceconsulul maghiar descrie actiunea sa ca o cerere de informare conforma uzantelor diplomatice adresata rectorului Nicolae Bocsan, el fiind mandatat de catre consulul maghiar la Cluj, Cseh Aron, si reprezentand in demersul sau intreaga clasa politica din Ungaria, indiferent de orientare politica, preocupata de excluderea din corpul profesoral al universitatii a celor doi lectori maghiar pe motivul instalarii placutelor bilingve. Admite ca a facut referinta la o posibila interpelare a Consiliul European de catre guvernul maghiar in aceasta chestiune, dar doar ca si parere personala. Nicolae Bocsan il acuza pe viceconsul de imixtiune in treburile interne si reafirma multiculturalismul UBB.

Avand in vedere politica externa a statului maghiar clar exprimata si asumata de catre Ministerul de Externe, actiunea viceconsulului maghiar se incadreaza perfect in logica politicii externe a Ungariei. Probabil nici o lege nu-i interzice o cerere de informare si in acelasi timp nimic nu il obliga pe rectorul UBB sa o accepte. Acolo unde eventual si-a depasit atributiile de diplomat a fost exprimarea unei pareri "cu titlu personal". Iar daca statul maghiar doreste sa interpeleze Comisia Europeana banuiesc din nou ca nici o lege nu ii interzice sa o faca, iar in acelasi timp politica UBB tine de statul roman si nu de Uniunea Europeana, deci nimeni nu opreste UBB sau statul roman sa raspunda in consecinta daca este interpelat pe subiect. Cel mai probabil acest lucru nu se va intampla. Pana la urma este vorba de lobbying si inca unul care se incadreaza in regulile jocului. Cred din nou ca presa prefera senzationalul ca de obicei, desi articolul din Ziua il gasesc mult mai bun decat multe altele, oferind ambele parti ale povestii, pana la urma ca cititor ai de unde sa alegi daca iti pui mintea la contributie, dar articolul pacatuieste prin titlul lamentabil. Ar fi fost un scandal diplomatic daca statul roman ar fi reactionat in consecinta la o presupusa imixtiune in treburile sale interne, atata timp cat nu a facut-o nu exista nici un scandal, nici o tensiune si nemanifestarea statului roman e sinonima cu faptul ca nici o imixtiune nu a avut loc. Mai cred ca scrisoarea de protest este sterila si dovedeste incapacitatea conducerii UBB de a comunica public intr-un fel inteligent in chestiunea multiculturalismului universitatii, fapt de care a dat dovada si in momentul excluderii celor doi lectori maghiari de la finele anului 2006 intr-un comunicat de presa cu puternice rezonante nationalist-comuniste.

Alte oi de alt fel

Vorbeam la inceputul articolului despre reactia Ministrului de Externe maghiar vis-a-vis de anchetarea penala a doi membri UDMR ai guvernului Romaniei, Nagy Zsolt si Marko Bela. Motivul, anchetele sunt manevre politicianiste care ar pune in pericol reprezentarea minoritatii maghiare in Romania. Andrei Badin remarca doua feluri de interpretare a pozitiei Budapestei : ca gest al guvernului maghiar de a lua apararea unor maghiari (co-nationali dupa sensul maghiar dat natiunii) sau ca interpretare a justitiei romane ca act politic din partea unui alt stat european. E drept ca cele doua interpretari sunt diametral opuse atat ca si intelegere cat si ca si gravitate. Alina Mungiu Pippidi pe de alta parte il acuza indirect pe Nagy Zsolt ca incearca sa evite ancheta prin telefoane la Budapesta sau Bruxelles. Las detaliile culiselor politice altor spirite, singurul meu comentariu este ca anchetarea celor doi membri UDMR nu afecteaza in nici un fel reprezentarea comunitatii maghiare. Daca e vorba de o manevra politicianista atunci ea nu vizeaza statutul UDMR ca partid politic reprezentant al minoritatii maghiare ci mai degraba statutul UDMR ca membru al guvernului Tariceanu, iar daca nu e manevra politicianista atunci e un act de justitie normal care nu are culoare etnica. Deci probabil e un prost exemplu de lobbying din partea statului maghiar, iar daca acuzatiile sunt lipsite de fundament statul roman este dator cu un raspuns clar si precis pentru clarificarea situatiei. Cred ca e inca un exemplu simptomatic al incapacitatii politicii externe a Romaniei de a lua adevarata masura a statutului tarii de membru UE.

Concluzie

Politica externa a Ungariei are o componenta importanta orientata catre re-cadrarea natiunii maghiare in noul context european, cel al aderarii Ungariei, mai apoi a aderarii Romaniei si pe viitor a Croatiei. Este normal sa fie astfel, chestiunea nationala fiind una extrem de importanta in Ungaria - dar si in Romania daca ne uitam mai bine. Daca lobby-ul maghiar preocupa statul roman atunci singurul raspuns pertinent pe care il poate da este includerea chestiunii maghiarilor din Romania in politica nationala, total absenta din programul politic al altor partide inafara de UDMR. Ignorarea lobby-ului maghiar nu e o solutie, la fel cum nici combaterea lui cu argumente nationaliste nu este una, de aceea singura optiune ramane atacarea chestiunii frontal in intern. Lobby-ul statului maghiar calificat drept iredentist de facatorii de zgomot are idei bune, printre care ideea de autonomie culturala, si cel putin la modul declarativ se inscrie in regulile jocului si este extrem de vizibil la nivel european, deci prin urmare nu poate fi ignorat, iar in timp va deveni un imperativ pentru statul roman. Pentru ca lobby-ul maghiar e puternic, consecvent, se bazeaza pe o strategie clar definita si are un ecou important in sanul comunitatii maghiare din Romania.

Nu pot sa nu fac o paralela intre politica externa a Ungariei si cea a Romaniei in ceea ce priveste chestiunea nationala, ma refer la politica externa a statului roman vis-a-vis de Republica Moldova. Scopurile si mijloacele sunt intr-adevar diferite, dar sunt destule puncte comune. Ramane o tema de discutat intr-un articol viitor.

vineri, 22 iunie 2007

Phoenix Transylvania si Lovak Nyelve

Tine deja de domeniul public faptul ca Tihamer si Lorand, membri fondatori ai Phoenix Transylvania alaturi de Sebi si subsemnatul, au pornit proiectul Limba Cailor, un blog de o natura noua, unic in felul lui in roblosfera si care se anunta extrem de interesant. Multa bafta noului proiect si posturi cat mai interesante!

Tihi anunta pe blogul sau nasterea Limbii Cailor, ocazie cu care se intreaba despre viitorul proiectului Phoenix Transylvania, e drept, ceva mai sarac in posturi in ultima vreme, dar la fel de devotat ca si in prima zi tematicii pe care o abordeaza, relatiile interetnice din Transilvania, tematica ce il face unic in roblosfera. Felul de abordare a relatiilor interetnice din Transilvania este si el nou, deschis si fara tabu-uri, o misiune dificila avand in vedere sensibilitatea subiectului dar cu beneficii imense pe termen lung. Astfel incat o mica pauza nu este decat de bun augur, putin recul din partea autorilor este intotdeauna necesar si mai mult decat binevenit desi poate provoca insatisfactie in randul cititorilor. Orice blog serios trece printr-o astfel de perioada dar capitalizeaza de pe urma ei.

Doresc sa le spun cititorilor nostri ca, desi exista posibilitatea ca forma in care se prezinta sa sufere unele modificari - despre care va vom tine la curent - proiectul Phoenix Transylvania va continua fara indoiala in acelasi fel in care i-am obisnuit pana acum, abordand tematica interetnica transilvana intr-un fel nou, deschis si challenging. Cheers!

marți, 12 iunie 2007

Notice for our readers/ Nota pentru cititorii nostri

For the message in Romanian scroll down/ Pentru mesajul in limba romana vedeti mai jos

Dear readers, two short notes:

  • first, this contest will be re-launched in a new format (far more interesting, we hope!) later this year, probably starting in September.
  • second, all of us, members of Phoenix Transylvania, are very busy during these months and therefore there won't be frequent posts very soon. Probably we'll get back to our initial rhythm of 2 posts per week, on average, also from September. This does not exclude however sporadic blog entries also before then, whenever we'd find some time; at the same time, we welcome your comments/ suggestions any time.

Dragi cititori, doua note scurte:

  • intai, acest concurs va fi re-lansat intr-un nou format (mult mai interesant, speram!) in cateva luni, probabil incepand din septembrie.
  • in al doilea rand, noi toti, membri ai Phoenix Transilvania, suntem foarte ocupati in lunile acestea si prin urmare, nu vor fi posturi frecvente foarte curand. Probabil vom reveni la ritmul nostru initial de doua posturi pe saptamana, in medie, tot din septembrie. Aceasta nu exclude insa posturi sporadice si pana atunci, oricand am gasi putin timp; in acelasi timp, invitam comentariile /sugestiile voastre la orice moment.