luni, 30 aprilie 2007

Predarea limbii romane in limba maghiara

Context

Acest post porneste de la comentariul primit ieri de la un anume "hungarian boy", liceean din Secuime dupa cum se autodeclara, si care vorbeste printre altele si despre predarea limbii romane in institutii de invatamant preuniversitare cu predare in limba maghiara :
"It's true that the anti-hungarian politics at a time made me to put up resistance for everything that's romanian, but I see that that's not true among real romanians(those not infected with politics)... but under the pressure of one hundred tests from romanian literature I can't spend time to take it easy and learn romanian, learn it like somebody who wants to learn the language .. But currently I see no way out from this situation so.. I go back to learn some stuff.. because tomorrow I'll have to speak stuff beak.. and I neeed a long time to memorize tons of pages.. maybe because I hate to memorize long texts.."
Citatul pe care l-am dat vorbeste de la sine despre chestiunea problematica a predarii limbii romane elevilor de limba materna maghiara. Extrapoland, problema ramane valabila si pentru orice elev a carui limba materna este alta decat romana, dar este mult mai pregnanta si vizibila in cadrul comunitatii maghiare. Inevitabil aceasta ma duce cu gandul la un alt subiect controversat in Transilvania si in intreaga Romanie, "cat de mult sau putin, bine sau rau, vorbesc maghiarii limba romana". Dar in acest articol nu doresc sa atac aceasta ultima problema frontal in toata complexitatea ei, ci mai degraba sa vorbesc despre una din cauzele ei si anume cea enuntata de la inceput, felul in care limba romana este predata in scolile cu predare totala sau partiala in limba maghiara.

Starea de fapt

Voi porni de la o afirmatie a politicianului maghiar UDMR, Frunda György, preluata de stiri.rol.ro din Gardianul din 24 martie 2007 :
"Orice maghiar care are putina minte si vrea sa se afirme e constient ca nu poate face nimic fara sa vorbeasca bine romana."
Afirmatia mi se pare importanta pentru ca pune in evidenta exact perspectiva din care trebuie sa se porneasca in invatarea limbii romane de catre o persoana traind in Romania si fiind de alta limba materna, maghiara in cazul de fata. Nu e o chestiune de obligatie sau de impunere din diverse ratiuni X sau Y, e o chestiune de necesitate si de pragmatism determinata de un intreg context social si economic, iar tot demersul pedagogic in predarea limbii romane ar trebui sa respecte acest principiu. Recent, aceasta problema a ajuns si pe lista de preocupari a Ministerului Educatiei si Cercetarii. Conform ziare.ro, intre 19 si 23 Martie 2007, 15 inspectori si metodisti din tara au pornit la verificare felului in care se preda limba romana in judetele Harghita si Covasna in scolile cu predare in limba maghiara si mixta. Din declaratia inspectorului general Mina Rusu :
"Scopul inspectiei este de a diagnostica starea predarii acestei discipline pentru a vedea realitatea existenta in Harghita si Covasna, dar si in judetele Mures si Cluj, iar in functie de cele constatate, vom incerca, pe viitor, sa tinem cont de aceasta la elaborarea programelor de studiu pentru elevii apartinând minoritatilor si implicit a subiectelor la examenele nationale".
O initiativa mai mult decat necesara si salutara care ar trebui sa aba neaparat o finalitate practica intr-un viitor apropiat. Am gasit ecouri foarte interesante ale acestei inspectii in doua locuri. Intr-un articol publicat pe site-ul Covasna Media este citata Maria Solomon, inspector scolar general adjunct la Inspectoratul Scolar General Covasna, care spune urmatoarele :
"Unde profesorii sunt într-adevăr dascăli, se pregătesc şi pun suflet, merge mai bine decât unde se improvizează. Urmează un raport de la minister şi vom afla care sunt măsurile care trebuie luate pentru remedierea deficienţelor. Este în interesul nostru să se poată însuşi mult mai bine limba şi literatura română, chiar şi în zonele unde se utilizează doar la predare". [...] Aceasta mai spune că în şcolile în care se predă în ambele limbi - română şi maghiară - copiii comunică mai uşor, sunt bilingvi, dar în zone ca Baraoltul, de exemplu, situaţia este mai aparte şi copiii folosesc limba română doar la anumite ore.
Concluzia doamnei inspector imi pare extrem de simplista. Conform perspectivei pe care am enuntat-o la inceput, interesul invatarii limbii romane ar trebui sa fie in primul rand al elevului iar predarea ei sa se faca din aceasta perspectiva, nu ar trebui sa fie vorba de indeplinirea unui plan cincinal de catre un Inspectorat. Doamna inspector admite ca exista deficiente, dar le vede doar in persoana dascalului care preda limba romana, care in functie de dedicatie are rezultate mai mult sau mai putin bune. Inca o data total gresit pentru ca problema e una mai profunda, e metodologica, si voi explica mai jos de ce cred asta. Ultima remarca ar fi legata de faptul ca in zone ca Baraoltul se foloseste limba romana "doar la anumite ore". Daca s-ar folosi la toate orele atunci nu s-ar mai numi invatamant in limba maghiara si nici nu cred ca e nevoie sa se foloseasca la toate orele, ajunge sa se foloseasca la ora de romana, dar sa se faca cum trebuie, cu o logica de predare adecvata.

Un alt ecou al inspectiei din 19 - 23 Martie se regaseste de data aceasta in saptamanalul muresean Punctul intr-un articol al carui titlu l-am folosit ca sursa de inspiratie pentru titlul acestui post, Reformarea limbii romane in limba maghiara. Articolul pune punctul pe i in ceea ce priveste dificultatea elevilor maghiari la testele de limba romana, faptul ca materia este predata dupa aceeasi programa ca si elevilor de limba materna romana:
"din start copiii maghiari încep şcoala cu un handicap de şase-şapte ani, atâta vreme cât în familie vorbesc doar limba maternă, deci nu este normal să li se predea după manuale similare cu cele pentru secţia română"
Inspectorul Scolar Judetean, Nicolae Neagu, enunta cateva principii excelente pentru ameliorarea situatiei :
  • ameliorarea metodologiei prin axarea predarii limbii romane pe comunicare si nu pe stilistica sau lingvistica
  • a doua specializare in limba maghiara a profesorilor de limba romana (evident cei care predau in clase maghiare)
  • studierea limbii romane din placere si nu din obligatie prin includerea ei in activitati extracuriculare
Dar autorii articolului raman pesimisti in ceea ce priveste rezultatele concrete ale inspectiei, care are ca principal scop adunarea de material doar pentru elaborarea unui studiu.

Concluzii

Solutia e mai simpla decat pare dar implica folosirea unui termen evitat in discursul public : predarea limbii romane ca limba straina. Ma refer strict la metodologia de predare, nu la eventualele conotatii negative pe care le-ar putea dibui unii. In momentul in care limba romana este o limba invatata la scoala si nu vorbita de mic in familie nu poate fi invatata decat urmand metodologia de predare a unei limbi straine. Focusul trebuie sa fie intr-adevar pe comunicare, pe practica limbii si nu pe stilistica si lingvistica, lucruri care la felul cum sunt predate in Romania oripileaza si pe un elev de liceu roman.

Evident este imposibil de predat limba romana unor elevi de alta limba materna dupa aceleasi manuale si aceeasi programa ca si celor romani. De fapt gresesc, se poate, se practica astazi, dar rezultatele sunt nefaste duapa cum se poate constata si la "hungarian boy". Creaza frustrare care duce apoi la tendinta naturala de respingerea limbii si mai incolo ar putea duce si la o respingere a culturii conlocuitoare, un efect mult mai nociv asupra unui spatiu eminamente multicultural cum este Transilvania. Mai mult decat atat, ideal ar fi ca invatarea limbii romane "de la zero" (sau de la un nivel jos in orice caz) sa poata fi inceputa practic oricand intre clasa I si a VIII-a sa spunem, ba chiar mai incolo, chiar si in invatamantul universitar. De unde utilitatea "nivelurilor de limba" atat de raspandite in predarea limbilor straine.

Pentru un astfel de proiect cadrele didactice astazi lipsesc, este si constatarea inspectorului din Mures. Deci trebuie reformata nu doar metodologia de predare ci si instruirea in universitate a viitorilor profesori de limba romana care intr-adevar ar trebui sa aiba o cunoastere neaparata a limbii maghiare. Iar la capitolul metodologie, cel putin pentru nivelurile joase, ar trebui sa existe predarea limbii romane in limba maghiara, la fel cum exista predarea limbii engleze in limba romana. Absolut natural.

Inspectorul din judetul Mures vorbea si despre activitati extracuriculare. Inca un punct atins. Una din componentele invatarii unei limbi straine este practicarea ei, iar "excursiile lingivstice", clasice in invatamantul din Occident sunt mijlocul cel mai bun. Food for the thought. La fel cum as sugera si "excursii culturale, de descoperire", cu scoala, din zone majoritar romane in zone majoritar maghiare etc. E un act fundamental si indispensabil in cunoasterea spatiului in care traim.

In ultimul rand nu sunt convins ca "solutia vine de sus", "de la centru", dar asta nu tine deloc doar de problematica predarii limbii romane ci de problematica mai generala a organizarii invatamantului in functie de necesitatile fiecarei regiuni. Si pentru asta exista un proiect pilot la Ministerul Educatiei, dar voi vorbi de asta probabil intr-un alt post.