vineri, 6 aprilie 2007

Multiculturalism: între aplauze şi răspunsuri

Dan înţelege prin multiculturalism ceea ce înţeleg în mare parte şi eu.

Însă am impresia că o bună parte dintre politicienii din România care se tot înghesuie să folosească termenul „multiculturalism” în discursurile lor politice, le folosesc numai ca să pară europeni. Altfel spus: pentru o anumită categorie de politicieni din ţara asta termenul „multiculturalism” este doar un slogan (un fel de geacă pe care o poartă când vor ei), dar nu şi o convingere.

Iată un exemplu dat ieri de PD, care este condus de primarul Clujului, Emil Boc: aplauze în parlament pentru Vadim Tudor. Ştiu foarte bine că în politică există anumite interese, dar, totuşi, cred că un lider de partid este responsabil pentru partidul pe care îl conduce, iar Emil Boc afirma foarte des că îi pasă de multiculturalitate, şi se mândrea cu multiculturalitatea oraşului condus de el. Drept consecinţă, în opinia mea, nu ar fi trebuit să îi lase pe colegii săi de partid să îl aplaude pe liderul peremist, sau, dacă nu a reuşit să îi convingă pe ăştia din urmă, ar fi trebuit să dea explicaţii referitor la comportamentul lor în forma unui comunicat de presă. De ce? Pentru că altfel contradicţia cauzată de aplauzele date de PD liderului peremist, care ţinuse un discurs jignitor la adresa maghiarilor, şi afirmaţiile lui Emil Boc legate de multiculturalism, începe să pună pe oameni pe gânduri, şi de aici încolo şi eu încep să nu mă mir că nu-i scris Kolozsvár şi Klausenburg la intrarea în Cluj.

Mai mult, de ieri încolo aşa se pare că nu mai trebuie să caut răspunsuri: în legătură cu răspunsurile pe care le-am primit la nişte întrebări adresate Primăriei Cluj şi postate pe http://www.domnuleprimar.ro/.

1. Reclamaţia mea viza pe de o parte autorizaţiile de construire a bisericilor, iar pe de altă parte activitatea Catedralei Ortodoxe care se află pe strada Primăveri, fiindcă la biserica respectivă s-a instalat obiceiul de a amplasa în afara bisericii nişte difuzoare imense în fiecare duminică, astfel incât tot cartierul (indiferent de religie, etnie etc.) vrând-nevrând, participă la slujba ortodoxă între 9 şi 11. Am mai menţionat acolo şi slujba de Înviere, când toată noaptea (adică începând de la orele 23.30) funcţionau difuzoarele puse la maxim. Îmi pare rău, dar nu vroiam să particip la slujba respectivă, vroiam să mă odihnesc în timpul nopţii: nu se putea, fiindcă slujba era „ţinută” şi „în afara” bisericii prin intermediul difuzoarelor. Totodată am tras atenţia primăriei asupra faptului că mai multe biserici din Cluj practică "metoda difuzoarelor".

Răspunsul era:

La cele două catedrale amintite (Catedrala Ortodoxă din Mănăştur şi Catedrala Greco-Catolică din P-ţa Cipariu) lucrările de construcţie au început în anii 90, în baza unor autorizaţii de construire emise în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991. Datorită complexităţii şi volumului de lucrări necesare, dar si finanţării fluctuante, lucrările se execută cu întreruperi, fapt specific acestui tip de construcţii, luat în calcul la stabilirea termenelor de finalizare specificate de autorizaţiile de construire.

Cat despre slujba de inviere, cred ca cea mai mare parte a crestinilor ortodoxi si greco catolici erau interesati."

Adică, în concepţia Primăriei Cluj-Napoca: bisericile au voie şi primesc autorizaţii de construcţie care practic nu au data limită, iar pe de altă parte nu contează acea parte a populaţiei (vreo 30%) care nu este creştin ortodoxă. Este şi o altă poveste, că primarul (încă) crede: greco catolicii se duc în masă la slujbe ortodoxe.

2. A doua reclamaţie postata de mine viza textul tăbliţei amplasate pe soclul statuii lui Baba Novac. Scriam: „dupa parerea multora este una dintre cele mai jignitoare texte "publice" la adresa maghiarilor care se gaseste in Cluj. Cum adica a fost omorat de unguri? Cine stie putina istorie cunoaste faptul ca Baba Novac fost executat de autoritatile orasului Cluj (la vrermea respectiva Kolozsvar/Klausenburg) pe baza unui proces, care a demonstrat ca Boba Novac a facut mai multe infractiuni in Kolozsvar/Klausenburg. Nationalitatea membrilor autoritatiilor era maghiara si GERMANA. Dar cine pasa de nationalitate in anii 1600, cand areau numai tarani si nobili, si nu conta nationalitatea ci rangul in ierarhia sociala (simplus spus, daca erai taran, nu conta daca esti roman sau maghiar, erai tratat ca un taran...). [etc]."

Răspunsul primit:
„Placuta cu acest text a fost amplasata pe soclul statuii lui Baba Novac in urma hotararii unei comisii de istorici clujeni. Personal, consider ca despre acest text numai istoricii isi pot exprima opinia pertinenta si stiintifica. In cartea lui Nicolae Iorga despre Mihai Viteazu scrie ca Baba Novac a fost executat in urma hotararii unor notabilitati ale orasului de atunci, care erau de etnie maghiara. Asta nu inseamna insa ca maghiarii sunt acuzati in bloc de uciderea capitanului lui Mihai Viteazu.
Consider ca intr-o Europa unita provocarile etnice trebuie sa lase locul tolerantei si intelegerii.”

Nu ştiu ce să zic, pe mine ma şocat contradicţia între ultima propoziţie care vorbea despre toleranţa actuală, şi chestia că totuşi Iorga scria că nobilimea de atunci era de etnie maghiară. Mai mult, textul sună aşa: „ucis de către unguri”. Cum adică „Asta nu inseamna insa ca maghiarii sunt acuzati in bloc de uciderea capitanului lui Mihai Viteazu”?