luni, 30 aprilie 2007

Predarea limbii romane in limba maghiara

Context

Acest post porneste de la comentariul primit ieri de la un anume "hungarian boy", liceean din Secuime dupa cum se autodeclara, si care vorbeste printre altele si despre predarea limbii romane in institutii de invatamant preuniversitare cu predare in limba maghiara :
"It's true that the anti-hungarian politics at a time made me to put up resistance for everything that's romanian, but I see that that's not true among real romanians(those not infected with politics)... but under the pressure of one hundred tests from romanian literature I can't spend time to take it easy and learn romanian, learn it like somebody who wants to learn the language .. But currently I see no way out from this situation so.. I go back to learn some stuff.. because tomorrow I'll have to speak stuff beak.. and I neeed a long time to memorize tons of pages.. maybe because I hate to memorize long texts.."
Citatul pe care l-am dat vorbeste de la sine despre chestiunea problematica a predarii limbii romane elevilor de limba materna maghiara. Extrapoland, problema ramane valabila si pentru orice elev a carui limba materna este alta decat romana, dar este mult mai pregnanta si vizibila in cadrul comunitatii maghiare. Inevitabil aceasta ma duce cu gandul la un alt subiect controversat in Transilvania si in intreaga Romanie, "cat de mult sau putin, bine sau rau, vorbesc maghiarii limba romana". Dar in acest articol nu doresc sa atac aceasta ultima problema frontal in toata complexitatea ei, ci mai degraba sa vorbesc despre una din cauzele ei si anume cea enuntata de la inceput, felul in care limba romana este predata in scolile cu predare totala sau partiala in limba maghiara.

Starea de fapt

Voi porni de la o afirmatie a politicianului maghiar UDMR, Frunda György, preluata de stiri.rol.ro din Gardianul din 24 martie 2007 :
"Orice maghiar care are putina minte si vrea sa se afirme e constient ca nu poate face nimic fara sa vorbeasca bine romana."
Afirmatia mi se pare importanta pentru ca pune in evidenta exact perspectiva din care trebuie sa se porneasca in invatarea limbii romane de catre o persoana traind in Romania si fiind de alta limba materna, maghiara in cazul de fata. Nu e o chestiune de obligatie sau de impunere din diverse ratiuni X sau Y, e o chestiune de necesitate si de pragmatism determinata de un intreg context social si economic, iar tot demersul pedagogic in predarea limbii romane ar trebui sa respecte acest principiu. Recent, aceasta problema a ajuns si pe lista de preocupari a Ministerului Educatiei si Cercetarii. Conform ziare.ro, intre 19 si 23 Martie 2007, 15 inspectori si metodisti din tara au pornit la verificare felului in care se preda limba romana in judetele Harghita si Covasna in scolile cu predare in limba maghiara si mixta. Din declaratia inspectorului general Mina Rusu :
"Scopul inspectiei este de a diagnostica starea predarii acestei discipline pentru a vedea realitatea existenta in Harghita si Covasna, dar si in judetele Mures si Cluj, iar in functie de cele constatate, vom incerca, pe viitor, sa tinem cont de aceasta la elaborarea programelor de studiu pentru elevii apartinând minoritatilor si implicit a subiectelor la examenele nationale".
O initiativa mai mult decat necesara si salutara care ar trebui sa aba neaparat o finalitate practica intr-un viitor apropiat. Am gasit ecouri foarte interesante ale acestei inspectii in doua locuri. Intr-un articol publicat pe site-ul Covasna Media este citata Maria Solomon, inspector scolar general adjunct la Inspectoratul Scolar General Covasna, care spune urmatoarele :
"Unde profesorii sunt într-adevăr dascăli, se pregătesc şi pun suflet, merge mai bine decât unde se improvizează. Urmează un raport de la minister şi vom afla care sunt măsurile care trebuie luate pentru remedierea deficienţelor. Este în interesul nostru să se poată însuşi mult mai bine limba şi literatura română, chiar şi în zonele unde se utilizează doar la predare". [...] Aceasta mai spune că în şcolile în care se predă în ambele limbi - română şi maghiară - copiii comunică mai uşor, sunt bilingvi, dar în zone ca Baraoltul, de exemplu, situaţia este mai aparte şi copiii folosesc limba română doar la anumite ore.
Concluzia doamnei inspector imi pare extrem de simplista. Conform perspectivei pe care am enuntat-o la inceput, interesul invatarii limbii romane ar trebui sa fie in primul rand al elevului iar predarea ei sa se faca din aceasta perspectiva, nu ar trebui sa fie vorba de indeplinirea unui plan cincinal de catre un Inspectorat. Doamna inspector admite ca exista deficiente, dar le vede doar in persoana dascalului care preda limba romana, care in functie de dedicatie are rezultate mai mult sau mai putin bune. Inca o data total gresit pentru ca problema e una mai profunda, e metodologica, si voi explica mai jos de ce cred asta. Ultima remarca ar fi legata de faptul ca in zone ca Baraoltul se foloseste limba romana "doar la anumite ore". Daca s-ar folosi la toate orele atunci nu s-ar mai numi invatamant in limba maghiara si nici nu cred ca e nevoie sa se foloseasca la toate orele, ajunge sa se foloseasca la ora de romana, dar sa se faca cum trebuie, cu o logica de predare adecvata.

Un alt ecou al inspectiei din 19 - 23 Martie se regaseste de data aceasta in saptamanalul muresean Punctul intr-un articol al carui titlu l-am folosit ca sursa de inspiratie pentru titlul acestui post, Reformarea limbii romane in limba maghiara. Articolul pune punctul pe i in ceea ce priveste dificultatea elevilor maghiari la testele de limba romana, faptul ca materia este predata dupa aceeasi programa ca si elevilor de limba materna romana:
"din start copiii maghiari încep şcoala cu un handicap de şase-şapte ani, atâta vreme cât în familie vorbesc doar limba maternă, deci nu este normal să li se predea după manuale similare cu cele pentru secţia română"
Inspectorul Scolar Judetean, Nicolae Neagu, enunta cateva principii excelente pentru ameliorarea situatiei :
  • ameliorarea metodologiei prin axarea predarii limbii romane pe comunicare si nu pe stilistica sau lingvistica
  • a doua specializare in limba maghiara a profesorilor de limba romana (evident cei care predau in clase maghiare)
  • studierea limbii romane din placere si nu din obligatie prin includerea ei in activitati extracuriculare
Dar autorii articolului raman pesimisti in ceea ce priveste rezultatele concrete ale inspectiei, care are ca principal scop adunarea de material doar pentru elaborarea unui studiu.

Concluzii

Solutia e mai simpla decat pare dar implica folosirea unui termen evitat in discursul public : predarea limbii romane ca limba straina. Ma refer strict la metodologia de predare, nu la eventualele conotatii negative pe care le-ar putea dibui unii. In momentul in care limba romana este o limba invatata la scoala si nu vorbita de mic in familie nu poate fi invatata decat urmand metodologia de predare a unei limbi straine. Focusul trebuie sa fie intr-adevar pe comunicare, pe practica limbii si nu pe stilistica si lingvistica, lucruri care la felul cum sunt predate in Romania oripileaza si pe un elev de liceu roman.

Evident este imposibil de predat limba romana unor elevi de alta limba materna dupa aceleasi manuale si aceeasi programa ca si celor romani. De fapt gresesc, se poate, se practica astazi, dar rezultatele sunt nefaste duapa cum se poate constata si la "hungarian boy". Creaza frustrare care duce apoi la tendinta naturala de respingerea limbii si mai incolo ar putea duce si la o respingere a culturii conlocuitoare, un efect mult mai nociv asupra unui spatiu eminamente multicultural cum este Transilvania. Mai mult decat atat, ideal ar fi ca invatarea limbii romane "de la zero" (sau de la un nivel jos in orice caz) sa poata fi inceputa practic oricand intre clasa I si a VIII-a sa spunem, ba chiar mai incolo, chiar si in invatamantul universitar. De unde utilitatea "nivelurilor de limba" atat de raspandite in predarea limbilor straine.

Pentru un astfel de proiect cadrele didactice astazi lipsesc, este si constatarea inspectorului din Mures. Deci trebuie reformata nu doar metodologia de predare ci si instruirea in universitate a viitorilor profesori de limba romana care intr-adevar ar trebui sa aiba o cunoastere neaparata a limbii maghiare. Iar la capitolul metodologie, cel putin pentru nivelurile joase, ar trebui sa existe predarea limbii romane in limba maghiara, la fel cum exista predarea limbii engleze in limba romana. Absolut natural.

Inspectorul din judetul Mures vorbea si despre activitati extracuriculare. Inca un punct atins. Una din componentele invatarii unei limbi straine este practicarea ei, iar "excursiile lingivstice", clasice in invatamantul din Occident sunt mijlocul cel mai bun. Food for the thought. La fel cum as sugera si "excursii culturale, de descoperire", cu scoala, din zone majoritar romane in zone majoritar maghiare etc. E un act fundamental si indispensabil in cunoasterea spatiului in care traim.

In ultimul rand nu sunt convins ca "solutia vine de sus", "de la centru", dar asta nu tine deloc doar de problematica predarii limbii romane ci de problematica mai generala a organizarii invatamantului in functie de necesitatile fiecarei regiuni. Si pentru asta exista un proiect pilot la Ministerul Educatiei, dar voi vorbi de asta probabil intr-un alt post.

duminică, 29 aprilie 2007

Contest: Best Blog Entry on Inter-Ethnical Matters in Transylvania

We'll take a short break from discussing crucial matters to introduce a (blog) contest (which, in expectation, is no less crucial than anything else, of course)! And this is also the first post in English on our blog. It is possible that further (alternatively, more precise) details about the contest will follow, therefore please stay tuned. But the essence is below. We are looking forward to many enthusiastic participants!

Sebi Buhai (in collaboration with Dan, Lolka and Tihi, my colleagues from PhoenixTransylvania, who do not yet know about this, but I am sure will have nothing against it :-) ) is launching a (small scale) blog contest. And all the material prizes Sebi won at the Clujblogfest (a blogfest in Cluj-Napoca, which has just ended; PhoenixTransylvania also won a third place, in the "best collective blog" category) will be used as funds for this new blog contest (more details follow below). So what is this about? This blog contest will be under the logo of PhoenixTransilvania and will reward the best blog entry (essay) on any ethnical aspects in Transylvania, from any perspective (more details follow below). The candidate blog entries have to be submitted between the 7th of May and the 7th of June (they could have been written before or within this time range) and all that needs to be done, logistically, to this end, is to submit the address of that blog entry as comment to this post (preferred alternative) or to the previous posts I had on this new blog contest on my blog (here or here). There won't be a "popular" vote, but solely the decision of a jury composed of myself, Dan, Lolka and Tihi. The first three places will be decided and the decision will be argumented in a post from the jury members, by June 15th, or as soon as possible thereafter. All three best entries will be also published, with the name of their authors, on PhoenixTransilvania. Some further, more detailed, information follows. Please send your questions/suggestions as comments to this post.


Details:
  • the candidate blog entry cannot be longer than 2000 words and can be as short as you want it to be (strong preference for short and concise entries)
  • the theme of the blog entry can be anything linked to ethnicity in Transylvania and this includes (but does not exhaust the entire list of possibilities!) the normative perspective (how you'd like things to be); the historical perspective; the very personal perspective; the socio/economic/political perspective; very concrete topics; connection to ethnical relations in other parts of the world etc. Think of your own topics, maybe you can come up with something extremely original!
  • the entries can be written in English or Romanian, with English preferred (but the language of the post will not play a crucial part in the evaluation): the reason for preferring English is because we'd like to "market" the eventually winning texts also outside the country. Foreigners can thus also participate (though, obviously, they might need some link to Transylvania- not necessarily entailing that they should have been or be living here-; I know a few potential participants, already). Needless to say, all potential candidates have to understand the rules in English- don't worry: if you've got this far, you're fine :-).
  • the judgment on the quality of the submission will be mainly based on the following factors: topic relevance, originality, creativity, organization and coherence, expression and communication style, language use, usage and interpretation of references, conclusion. The jury (Sebi, Dan, Tihi, Lolka) may take the liberty to also consult other specialists if they think it necessary. The final decision, regarding the best three, will be argumented in a small essay to be posted on the blog(s).
  • in case you'd really like to participate but you do not yet have a blog and you do not know/do not want to start one, contact me, we'll figure something out. In any case all essays will be posted online somewhere, by the deadline
  • I'd like to use this as an incentive to raise some interest around the inter-ethnical issues in Transylvania and, also, to raise the civic attitude in general. Not to mention that this is a test of whether incentives matter in such contexts :-).
  • about the prizes of this new contest (so far; if anybody wants to supplement them in a way or another, nobody will mind:-)): the 3rd prize will be my third prize won at the Clujblogfest for the "most informative blog" category; the 2nd prize will be one of my second prizes won at either the "best analysis blog" or "best personal blog"; the 1st prize will be the other of the 2nd prizes mentioned before, supplemented with my share of the third prize that we won with PhoenixTransylvania at the "best collective blog" (and maybe my colleagues in PhoenixTransilvania will like to sponsor with their shares as well here, but that is not mandatory, of course :-)). Given that the Clujblogfest had quite some interesting sponsors, I am sure you will appreciate the prizes!
  • what is not certain, but the idea is here already: I'll also try to arrange some space in Cluj-Napoca somewhere so that the three winners can actually present their essays in front of a (small, but very interested) audience and discuss and debate them afterwards and- needless to say :-)- dinner, drinks and possibly accomodation for the contest winners- are all on me, though you'd have to make it to Cluj-Napoca on your own, somehow . The date for this is to be decided later, together with the three would-be winners.
  • everybody is encouraged to participate ( in particular feel free to advertise this among pupils and students as well) and all possible views are welcome, as long as you do your best in discussing and argumenting them
  • submission starts May 7 and ends June 7th, 24h GMT+2 (Romanian time). Entries might have been written already or, more likely, should be written before the deadline above. The submission per se will consist in sending the address of your candidate post as comment to one of my (Sebi's) related posts on my blog- that I mentioned above -or as comment to this post on PhoenixTransylvania (the latter alternative preferred). We shall make sure to have (and post here) a compilation of all the submissions by the deadline (and perhaps with periodic notifications before the deadline, as well).
  • all submitted entries require a list of all eventually used references and the proper citation of all these in the text (this is not going to be counted in the 2000 words limit). Any detected plagiarism will be made public and the entry consequently disqualified.
  • should there be no submission whatsoever or should the jury decide that none of the eventual entries are worth a prize, the prizes will remain in the hands of the-now-sponsor of this contest, Sebi: so don't let that happen! :-). After all, think of it as contributing an opinion to our discussions (or future discussions!) on PhoenixTransylvania
  • Success, everybody!

sâmbătă, 14 aprilie 2007

Cum a manipulat Funar rezultatele recensamantului din 2002

Regasind o stire interesanta la BBC din primavara anului 2002 am inceput sa investighez cam ce jocuri a facut primarul de atunci Gheorghe Funar pt. a face ca in recensamantul din martie 2002 sa nu iasa maghiarii peste 20% in orasul nostru. Sa luam lucrurile pe rand deci:

Legislatia "magica" a procentului de 20%

De ce este important procentul minoritatii etnice?
In aprilie 2001 a fost adoptata de catre parlamentul Romaniei Legea 215 a administratiei publice locale. Pintre multe altele se zicea in aceasta lege ca in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor:

Cap. I, Sectiunea 1, art. 17 - folosirea, in raporturile cu acestia (membrii populatiei minoritare in chestiune), si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este parte
Cap II, Sectiunea 3, art. 40, paragraful 7 - aducerea la cunostinta publica a ordinii de zi a sedintei consiliului local in limba(ile) minoritara(e)
Cap II, Sectiunea 3, art. 51 - aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ si a celor cu caracter individual in limba(ile) minoritara(e)
Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 2 - in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia (membrii populatiei minoritare in chestiune) se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.
Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 3 - in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective
Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 3 - inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective

Nerespectarea fara sanctiune a legii de catre Funar timp de peste doi ani

Ultimul recensamant official existent in aprilie 2001, era cel din 1992. Dupa datele acestuia maghiarii numarau 22,78 % din populatia orasului. La data publicarii acestei legi (23 aprilie 2001) rezultatele acestui ultim recensamant erau cele oficiale. Deci legea se aplica la Cluj.
Rezultatele preliminare ale recensamantului din 18-27 martie 2002 au fost publicate numai dupa 15 luni, in iulie 2002, iar cele finale (si deci oficiale si aplicabile) numai in iulie 2003.
Astfel legislatia cu privire la folosirea limbii materne in localitatile unde minoritatea are cei 20% nu a fost aplicata in Cluj timp de 2 ani si 3 luni, intre adoptarea sa (aprilie 2001) si oficializarea rezultatelor finale ale noului recensamant in care maghiarii nu mai ating acest procentaj (iulie 2003). Deci domnul primar Gheorghe Funar in pofida a multor sesizari ale parlamentarilor clujeni ai UDMR pur si simplu a sfidat legea timp de 2 ani fara a fi sanctionat, sau macar atentionat de vreo oficialitate a statului roman. In romaneste: se inchidea ochiul de la Bucuresti.

Si nu numai de la Bucuresti!
Ultima data la care trebuiau aplicate reglementarile legii 215 asupra folosirii limbi materne, detaliate si explicate in hotararea de guvern adiacenta legii (HG 1206/2001), era 7 martie 2002. Funar a declarat in acea zi ca nu a avut timp sa ceara autorizatiile necesare si sa comande tablitele. Cand UDMR a cerut ca Funar sa fie amendat de prefectura pentru ca nu indeplineste legea, prefectul de atunci, pesedistul Vasile Soporan, a declarat, ca si el va astepta pana se vor afla datele recensamantului nou din 2002 (care inca nici nu s-a organizat la vremea respectiva) (Nem siettek a kétnyelvű táblákkal. Soporan vonakodik fellépni Funar ellen, a népszámlálás eredményére vár. = Szabadság 7 martie 2002). Rezultatele oficiale aveau sa se afle numai in iulie 2003. Domnul Soporan a inchis ochii inca 17 luni la incalcarea legii... Astfel el a fost nici mai mult nici mai putin decat complice!

Oare cum se poate intampla asa ceva intr-o tara democratica bazata pe respectarea legii? Mai ales, cum se poate ca un oficial ales sa nu fie sanctionat cu stiinta pentru incalcarea evidenta a legii?

Miza noului recensamant

Funar stia foarte bine ca daca noul recensamant din 2002 (pt. informatie recensamintele populatiei se fac in Europa la fiecare 10 ani) ii scoate pe maghiari sub 20%, el (precum mai tarziu urmasul lui, dl. Emil Boc) se poate lega de acest lucru pentru a ignora cerinta legii, si a maghiarilor din Cluj. Deci miza pt. Funar era foarte mare. El stia de asemena ca maghiarii fiind foarte aproape de acest procentaj si in 1992, rezulatatul va fi la limita si de data aceasta. Deci trebuia facut tot ce e posibil ca rezultatele din 2002 sa fie „favorabile”.

Intimidarea rromilor maghiari

In data inceperii recensamantului, pe 18 martie 2002 intr-o conferinta de presa Funar a declarat ca ii este teama ca multi rromi se vor declara maghiari, si daca va fi asa ii va cere primului ministru ca recensamantul sa fie repetat la Cluj (Székelyféltő polgármester, in Szabadság 19 martie 2002).

Se stia ca minoritatea rromilor din cluj (insumand dupa unele estimari undeva peste 20.000 de persoane) era majoritar de limba materna maghiara, ei declarandu-se in majoritate maghiari la toate recensamintele anterioare. Crezand foarte bine ca rromii erau mai usor de manipulat, ei au fost prima tinta.
Pe langa foarte multe promisiuni populiste catre romi, dupa un articol aparut in acele zile pe pagina de internet a BBC putem vedea cum a procedat Funar la intimidarea romilor. Extrag numai cateva randuri aici:

Now, a Romanian mayor is trying to enlist the support of local gypsies in his battle against what he sees as a worse problem, the large number of ethnic Hungarians in his town, Cluj. (…)Today, the community has an unusual visitor - the mayor of Cluj, Georghe Funar. This is not simply a friendly call, but bound up with the fact that 27 March is the final day of Romania's population census - the first since 1992. (…)
Mr Funar is trying to persuade the gypsies to admit they are Roma, when the census collectors visit them. He has threatened to personally visit anyone in the town who claims to be Hungarian on the census form, in order to verify their claim.


Intimidarea maghiarilor si neregularitatile semnalate

Cunoscand miza foarte mare a recensamantului, Funar a mai facut si multe alte scandaluri si intimidari in stilul lui specific, pe durata recensamantului. Citind presa din acea luna aflam ca el a cerut sa i se dea un raport in fiacare zi despre rezultatele la etnie, a aruncat afara din primarie un ziarist de la Szabadság pentru ca acesta se interesa de cazul unor maghiari amendati ca au declarat prezenta unor persoane care nu figurau oficial ca locuitori in apartamentele lor (normal ca foarte multi oameni se muta, si nu au imediat, sau deloc, flotante. Dar flotantul nu avea importanta legala in recensamant).
De asemenea domnul primar a avertizat ca se va duce personal in casa fiecaruia, care se declara maghiar, sa se declare si in fata lui daca are curajul (o intimidare clara).

Presa maghiara locala a mai semnalat si cazuri in care nu au fost luate in evidenta mai multe persoane de etnie maghiara care temporar se aflau in afara tari, desi inca locuiau in Cluj, si ca in mai multe gospodarii maghiare nu s-a introdus etnia in formular (mai ales la copii), iar in altele s-a introdus cu creion, desi legea interzicea acest lucru (Fogyott a magyarság Kolozsváron 18,86%-nyian lennénk az elôzetes adatok szerint - Szabadság, 5 iulie 2002).

Declaratiile curioase ale lui Funar de “prevestire” a rezulatelor

Pe 26 martie Funar declara ca “in Cluj vor fi cati maghiari trebuie sa fie!”. A mai declarat in aceasi zi ca UDMR va fi in doliu dupa publicarea rezulatatelor. ("Annyi magyar lesz a városban, ahánynak lennie kell" A polgármester csütörtökre ígéri a népszámlálás eredményét. = Szabadság, 26 martie 2002)

De remarcat si faptul ca Funar declara imediat dupa terminarea recensamantului (in aprilie) ca maghiarii vor fii la 18,45%. Oare de unde stia el cu 3 luni inainte de publicarea oficiala a rezultatelor preliminare cu atata aproximatie rezulatul final? Dupa lege el nu putea avea acces la acestea. Sa nu mai zicem, ca legea interzice si divulgarea acestor rezultate de catre oricine, pana la oficializarea lor.
Oare declaratiile lui Funar nu ascund ceva? Faptul ca stia dinaintea organizarii, si imediat dupa terminarea acesteia, ca se va iesii sub 20%. Oare de ce era asa de sigur de acest lucru?

Desi recensamantul nu era organizat de primarie ci de statul roman, existau banuieli ca folosindu-se de functia de presedinte a Comisiei Orasene de Recensamant, primarul Clujul si-a folosit influenta pt. a-i scoate pe maghiari sub 20%. In afara de declaratiile curioase de „prevestire a rezultatelor”, el a amendat mai multi chestori in timpul rencensamantului si l-a criticat in nenumarate randuri pe secretarul comisiei judetene, dl. Vasile Gherman, pt “incidente” cu declaratii de maghiar “abuzive”. Despre alte jocuri din spate nu exista relatari. Dar ne putem imagina usor.

Rezultatele preliminare: maghiarii reprezinta 18,86% din populatia Clujului

Rezulatele preliminare au fost publicate pe 4 iulie 2002. Populatia maghiara reprezenta 18,86%. Funar era incantat. Ca si foarte multi altii (ori declarat, ori nedeclarat).

Concluzie: Funar si-a facut de cap, pentru ca interesul era probabil general

Cred ca concluzia este evidenta. Domnul primar de atunci, Gheorghe Funar, a manipulat rezultatele cu privire la apartenenta etnica a recensamantului din 2002 in Cluj-Napoca. In aceasta staruinta el fiind ajutat si de alte persoane in functie la vremea respectiva, ori prin inchiderea ochilor la ilegalitati, ori prin scurgerea de informatii. Cunoscandu-se foarte bine reglementarile cu privire la cei 20%, era probabil un interes aproape general in elita romaneasca din Cluj si Bucuresti, ca sa nu se atinga acest nivel.

Cu rezultatul oficial de 18,86%, comunitatii maghiare ii mai lipseau inca 1,04 % pana la magicul 20, cea ce inseamna aprox. 3300 de oameni. Acei 3 mii de oameni (probabil si mai multi) au fost „pierduti” de la rromi maghiari intimidati, de la maghiarii intimidatii sau neluati in evidente cu fel de fel de trucuri si incalcari ale legii publice sau nepublice.

Dupa respingerea de a aplica legea administratiei publice locale timp de doi ani, cu publicarea rezultatelor finale ale recensamantului in iulie 2003 Funar avea in sfarsit temeiul legal pentru a ignora cei 60.000 de cetateni de etnie maghiara a orasului. Pe aceeasi baza legala si cu acelasi cinism se declara si Emil Boc impotriva oficializarii limbi maghiare in Cluj. Desi nici o lege nu interzice acest lucru nici azi.

Se stia si atunci, si se stie si azi foarte bine: daca maghiarii isi pierd piciorul in Cluj, isi pierd centrul administrativ, cultural, educational, istoric si topografo-etnic din Ardeal. De aceea se inchide ochiul in continuare la ignoranta...

Foto: BBC

vineri, 6 aprilie 2007

Multiculturalism: între aplauze şi răspunsuri

Dan înţelege prin multiculturalism ceea ce înţeleg în mare parte şi eu.

Însă am impresia că o bună parte dintre politicienii din România care se tot înghesuie să folosească termenul „multiculturalism” în discursurile lor politice, le folosesc numai ca să pară europeni. Altfel spus: pentru o anumită categorie de politicieni din ţara asta termenul „multiculturalism” este doar un slogan (un fel de geacă pe care o poartă când vor ei), dar nu şi o convingere.

Iată un exemplu dat ieri de PD, care este condus de primarul Clujului, Emil Boc: aplauze în parlament pentru Vadim Tudor. Ştiu foarte bine că în politică există anumite interese, dar, totuşi, cred că un lider de partid este responsabil pentru partidul pe care îl conduce, iar Emil Boc afirma foarte des că îi pasă de multiculturalitate, şi se mândrea cu multiculturalitatea oraşului condus de el. Drept consecinţă, în opinia mea, nu ar fi trebuit să îi lase pe colegii săi de partid să îl aplaude pe liderul peremist, sau, dacă nu a reuşit să îi convingă pe ăştia din urmă, ar fi trebuit să dea explicaţii referitor la comportamentul lor în forma unui comunicat de presă. De ce? Pentru că altfel contradicţia cauzată de aplauzele date de PD liderului peremist, care ţinuse un discurs jignitor la adresa maghiarilor, şi afirmaţiile lui Emil Boc legate de multiculturalism, începe să pună pe oameni pe gânduri, şi de aici încolo şi eu încep să nu mă mir că nu-i scris Kolozsvár şi Klausenburg la intrarea în Cluj.

Mai mult, de ieri încolo aşa se pare că nu mai trebuie să caut răspunsuri: în legătură cu răspunsurile pe care le-am primit la nişte întrebări adresate Primăriei Cluj şi postate pe http://www.domnuleprimar.ro/.

1. Reclamaţia mea viza pe de o parte autorizaţiile de construire a bisericilor, iar pe de altă parte activitatea Catedralei Ortodoxe care se află pe strada Primăveri, fiindcă la biserica respectivă s-a instalat obiceiul de a amplasa în afara bisericii nişte difuzoare imense în fiecare duminică, astfel incât tot cartierul (indiferent de religie, etnie etc.) vrând-nevrând, participă la slujba ortodoxă între 9 şi 11. Am mai menţionat acolo şi slujba de Înviere, când toată noaptea (adică începând de la orele 23.30) funcţionau difuzoarele puse la maxim. Îmi pare rău, dar nu vroiam să particip la slujba respectivă, vroiam să mă odihnesc în timpul nopţii: nu se putea, fiindcă slujba era „ţinută” şi „în afara” bisericii prin intermediul difuzoarelor. Totodată am tras atenţia primăriei asupra faptului că mai multe biserici din Cluj practică "metoda difuzoarelor".

Răspunsul era:

La cele două catedrale amintite (Catedrala Ortodoxă din Mănăştur şi Catedrala Greco-Catolică din P-ţa Cipariu) lucrările de construcţie au început în anii 90, în baza unor autorizaţii de construire emise în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991. Datorită complexităţii şi volumului de lucrări necesare, dar si finanţării fluctuante, lucrările se execută cu întreruperi, fapt specific acestui tip de construcţii, luat în calcul la stabilirea termenelor de finalizare specificate de autorizaţiile de construire.

Cat despre slujba de inviere, cred ca cea mai mare parte a crestinilor ortodoxi si greco catolici erau interesati."

Adică, în concepţia Primăriei Cluj-Napoca: bisericile au voie şi primesc autorizaţii de construcţie care practic nu au data limită, iar pe de altă parte nu contează acea parte a populaţiei (vreo 30%) care nu este creştin ortodoxă. Este şi o altă poveste, că primarul (încă) crede: greco catolicii se duc în masă la slujbe ortodoxe.

2. A doua reclamaţie postata de mine viza textul tăbliţei amplasate pe soclul statuii lui Baba Novac. Scriam: „dupa parerea multora este una dintre cele mai jignitoare texte "publice" la adresa maghiarilor care se gaseste in Cluj. Cum adica a fost omorat de unguri? Cine stie putina istorie cunoaste faptul ca Baba Novac fost executat de autoritatile orasului Cluj (la vrermea respectiva Kolozsvar/Klausenburg) pe baza unui proces, care a demonstrat ca Boba Novac a facut mai multe infractiuni in Kolozsvar/Klausenburg. Nationalitatea membrilor autoritatiilor era maghiara si GERMANA. Dar cine pasa de nationalitate in anii 1600, cand areau numai tarani si nobili, si nu conta nationalitatea ci rangul in ierarhia sociala (simplus spus, daca erai taran, nu conta daca esti roman sau maghiar, erai tratat ca un taran...). [etc]."

Răspunsul primit:
„Placuta cu acest text a fost amplasata pe soclul statuii lui Baba Novac in urma hotararii unei comisii de istorici clujeni. Personal, consider ca despre acest text numai istoricii isi pot exprima opinia pertinenta si stiintifica. In cartea lui Nicolae Iorga despre Mihai Viteazu scrie ca Baba Novac a fost executat in urma hotararii unor notabilitati ale orasului de atunci, care erau de etnie maghiara. Asta nu inseamna insa ca maghiarii sunt acuzati in bloc de uciderea capitanului lui Mihai Viteazu.
Consider ca intr-o Europa unita provocarile etnice trebuie sa lase locul tolerantei si intelegerii.”

Nu ştiu ce să zic, pe mine ma şocat contradicţia între ultima propoziţie care vorbea despre toleranţa actuală, şi chestia că totuşi Iorga scria că nobilimea de atunci era de etnie maghiară. Mai mult, textul sună aşa: „ucis de către unguri”. Cum adică „Asta nu inseamna insa ca maghiarii sunt acuzati in bloc de uciderea capitanului lui Mihai Viteazu”?