vineri, 2 martie 2007

Raspuns la "De ce nu recunoaşteţi evidentul domnule primar?" (Dan)

Cat de mult, putin, reprezentativ sau nereprezentativ este procentul de 20% ?

Unul dintre reprosurile pe care Tihi le-a adus lui Emil Boc in postul sau este pozitia pe care acesta a adoptat-o vis-à-vis de oportunitatea amplasarii de placute bilingve in Cluj cu ocazia vizitei presedintelui Ungariei, Solyom Laszlo, la Cluj in luna Februarie a acestui an (EVZ, 14 Februarie 2007). Acestea nu pot fi amplasate in Cluj pentru ca procentajul populatiei maghiare a orasului este sub 20%, procent dincolo de care ar fi obligat prin lege sa o faca. Legea in chestiune este Legea Administratiei Publice Locale (215 / 2001) in care mult discutatul procent de 20% este prezent in mai multe locuri. Iata obligatiile administratiei publice locale in orasele in care minoritatile nationale au o pondere de peste 20%.
  • Cap. I, Sectiunea 1, art. 17 - folosirea, in raporturile cu acestia (membrii populatiei minoritare in chestiune), si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este parte
  • Cap II, Sectiunea 3, art. 40, paragraful 7 - aducerea la cunostinta publica a ordinii de zi a sedintei consiliului local in limba(ile) minoritara(e)
  • Cap II, Sectiunea 3, art. 51 - aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ si a celor cu caracter individual in limba(ile) minoritara(e)
  • Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 2 - in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia (membrii populatiei minoritare in chestiune) se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.
  • Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 3 - in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective
  • Cap. IV, Sectiunea 2, art. 90, paragraful 3 - inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective
Cu asta am delimitat foarte clar obligatiile legii in momentul in care cei 20% sunt atinsi. Ca sa fiu pedant pana la capat este foarte interesant ca legea foloseste expresia "unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor", deci daca pondere este de exact 20% aceste prevederi legale nu se aplica.

Uniunea Europeana este des invocata in discursul domnului Emil Boc (si al presedintelui Traian Basescu dealtfel) cand este vorba despre drepturile minoritatilor in Romania. La vremea respectiva, in 2001, Comisia de la Venetia (The European Commission for Democracy through Law) a apreciat ca precizarile privitoare la minoritati in Legea Administratiei Publice Locale sunt extrem de bine venite, fiind un pas important in aplicarea Conventiei Cadru (vezi mai jos) si clarificand flou-ul legal existent in materie (Opinion on the Draft Law on the Statute of National Minorities Living in Romania, 25 Octombrie 2005, pagina 8, nota de subsol 6). Un alt document al Comisiei de la Venetia, Opinion on the Draft Revision of the Consitution of Romania din 18 Martie 2003, da o nuanta extrem de interesanta asupra propunerii de constitutionalizare a procentului de 20% al cetatenilor apartinand unei minoritati nationale :
"As regards the constitutionalisation of the 20% of the inhabitants belonging to national minorities, it is necessary to determine the appropriateness of that formality according to the sociological data on national minorities in Romania, because, on the one hand, it may be an element of guarantee or of exclusion and, on the other, it may introduce excessive legal rigidity."
Aceste exemple pun extrem de bine in lumina problematica stabilirii prin lege a unui procent fix de populatie de nationalitate minoritara ca si criteriu de aplicare a unor prevederi legale care au in mod direct efect asupra ei (ex : folosirea limbii materne in relatia cu administratia publica locala, inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice etc.). Un astfel de procent stabilit prin lege poate fi in anumite situatii un element care sa garanteze drepturi, iar in altele un element de excluziune a minoritatii. Ideal ar fi sa se poata cuantifica exact termenul de "populatie substantiala" sau "populatie reprezentativa" (vezi mai jos) care sa nu fie legat doar de un procentaj, cifra care nu spune nimic. Situatia din Cluj, unde populatia maghiara este in proportie de 18,96% se incadreaza in cea de-a doua categorie, as indrazni sa zic la limita, in care procentul stabilit prin lege exclude in loc sa includa. As mai da ca exemplu si Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale a Consiliului Europei din 1995 care la articolul 11 referitor la inscriptiile publice in limbi ale minoritatilor, spune urmatoarele :
"In areas traditionally inhabited by substantial numbers of persons belonging to a national minority, the Parties shall endeavour, in the framework of their legal system, including, where appropriate, agreements with other States, and taking into account their specific conditions, to display traditional local names, street names and other topographical indications intended for the public also in the minority language when there is a sufficient demand for such indications."
Am dat exemplele de mai sus pentru a arata cat de problematic si in acelasi timp dificil este sa tragi linia la un anumit procentaj al populatiei minoritare ales conform unor criterii X. Includerea celor 20% in Legea Administratiei Publice Locale din 2001 a clarificat situatia administratiei locale in zonele in care populatia minoritara maghiara depaseste 20%, in principal Harghita, Covasna si Mures, deci a fost un lucru absolut necesar si pozitiv. Astazi, la 6 ani dupa adoptarea acestei legi, subiectul placutelor bilingve s-a deplasat inspre Cluj, unde incepem sa vedem limitele legii, momentul in care ea mai degraba exclude decat include, pretul excluderii find exact 1,04 procente de maghiari lipsa din totalul populatiei, un procent intr-atat de mic incat nu justifica considerarea populatiei maghiare intr-un fel diferit decat daca numarul ei ar intruni conditiile cerute de lege. (Dealtfel ar fi interesant de stiut conform carui criteriu a fost stabilit acest 20%). Deci avem nevoie de altfel de criterii decat de (in)faimosii 20%, criterii care sa justifice daca suntem sau nu suntem in prezenta unei populatii reprezentative ca administratia locala sa aplice legea celor 20%. Tihi a expus argumente culturale si istorice care mie imi par suficiente.

Atitudinea domnului Emil Boc.

Dar nu mie trebuie sa imi para suficiente ci administratiei publice locale, iar ca administratia publica locala sa le accepte, ea trebuie interpelata cu argumente si coerenta si trebuie sa fie deschisa spre dialog. Gresesc cand spun ca nu mie trebuie sa imi para suficiente, cred ca unei mari parti a populatiei romane din Cluj trebuie sa i se para suficiente (daca cumva inca nu e cazul) pentru ca asa se formeaza curentele de opinie care pot influenta actiunea politicienilor. De partea cealalta, raspunsul domnului Boc lasa impresia clara ca nu incape loc de discutie. Poate pur si simplu din cauza ca domnia sa nu accepta lobby-ul din partea unui oficial strain (in acest caz maghiar) considerandu-l o imixtiune in treburile interne ale tarii/orasului, caz in care se pare ca ar fi loc de intelegere daca lobby-ul ar veni din interiorul Clujului, sau probabil pur si simplu se ascunde in spatele legii refuzand sa infrunte chestiunea din diferite motive, caz in care discursul sau despre multiculturalitate este doar unul populist. Dintr-un interviu acordat revistei Formula AS in numarul 637 :
"Avem acest avantaj imens al multiculturalitatii, pe care pana acum nu l-am fructificat. Dimpotriva, multiculturalitatea a fost folosita ca premisa a dezbinarii. Este revoltator ca imensa bogatie culturala a Clujului nu a fost folosita in avantajul clujenilor, vreme de mai bine de un deceniu. Cu mainile curate, la vedere pe masa de dialog interetnic a primariei, imi propun sa unesc, si nu sa dezbin."
Shall we see.

De ce placutele?

Discutia, ca si blogul nostru, este de-abia la inceput si cum trebuia sa-nceapa de undeva, a inceput de la placute, elemente cu simbolistica puternica care dau vizibilitate si (o forma de) recunoastere in termen foarte scurt a populatiei maghiare din partea administratiei publice locale. Voi incheia spunand ca pentru mine chestiunea placutelor bilingve tine de evidenta, de respect, de recunoastere si de bun simt, dar ca multiculturalitatea Clujului este un subiect care depaseste "simpla" chestiune a placutelor. De aceea voi reveni asupra subiectului multiculturalitatii Clujului, la fel cred ca si ceilalti.