marți, 27 februarie 2007

De ce nu recunoaşteţi evidentul domnule primar?


Wikipedia zice aşa: “Multiculturalism is an ideology advocating that society should consist of, or at least allow and include, distinct cultural groups, with equal status. Multiculturalism is a term often used to describe the cultural and ethnic diversity of a nation and recognises that this rich diversity is a positive force in furthering society’s nationhood or cultural identity.”

Aş fi dorit să încep cu o definiţie în limba română, dar din păcate
în DEX nu se poate găsi acest cuvânt: multiculturalism. O surpriză, chiar…
Multiculturalitate înseamnă prezenţa a mai multor culturi într-un loc. Oare Clujul nu este un oraş multicultural?
Abia a reuşit să scape acest oraş de naţionalismul comunist în 1989, după scurt timp a avut neşansa de a fi condus timp de 12 ani de un om a cărui singură reuşită este faptul de a da uitării cel mai evident lucru clujenilor: că oraşul lor e un oraş multicultural.

Şi aşa a fost de când există.
Chiar de pe vremea romanilor se ştie că pe lângă puţini latini oraşele din Dacia adăposteau oameni veniţi din tot imperiul, fiecare aducându-şi limba şi cultura lui.
Şi pe vremea evului medium, ca parte a regatului Ungariei, consiliul oraşului era condus pe rând de maghiari şi germani, populaţia fiind împărţită între cele trei etnii ale Transilvaniei. Românii prezenţi în oraş de la inceputuri devin majoritari numai la sfârşitul anilor 1950. Populaţia maghiară a scăzut treptat după această perioadă datorită emigrării accentuate către Ungaria şi vest, cea mai accentuata fiind din anii 80 până la sfârşitul anilor 90. După ultimul recensământ maghiarii alcătuiesc 18,96 % din populaţie.

Perioada "Funar" a fost marcată de un sentiment crescând anti-maghiar: s-au desfăşurat o serie de proiecte artistice publice menite să ascundă vederii moştenirea culturală maghiară, sau chiar jignirea acesteia prin unele inscripţii publice. Prin aşa o atmosferă în 12 ani am uitat că suntem un oraş multicultural.
S-a reuşit înrădăcinarea unei mentalităţi de
ignorare intenţionată aproape completă a elementului maghiar în Cluj. Nu se traduce nimic oficial în maghiară, nu s-au pus niciodată inscripţii bilingve nicăieri, nici măcar la o universitate care se declară multiculturală. În mass-media clujeană se vorbeşte de maghiari, numai când sunt tensiuni politice, şi atuncea cu un limbaj de sancţionare a minorităţii. Şi foarte mare a fost fericirea unora că după 1 an de de neaplicare a noii legi a administraţiei publice locale, noul recensământ din 2002 a scos maghiarii sub pragul magic de 20%. În sfârşit, s-a avut şi un temei legal pentru ignorarea a unei cincimi din polulaţie.

Când a câştigat alegerile (cu ajutorul însemnat al maghiarimii) domnul Boc a promis că va schimba lucrurile, şi se va reveni la normal în această chestiune. Dar oare s-a întâmplat aşa? În afară de scoaterea tricolorului de pe tot felul de obiecte publice (fapt care cred că jignea mai mult pe români, decât pe maghiari), nu s-au schimbat prea multe. Inscripţiile naţionaliste jignitoare ale lui Funar incă sunt acolo unde au fost puse, pe fel de fel de statui şi clădiri; iar limba maghiară şi toată maghiarimea este ignorată cu desăvârşire de oficialitatea şi de mass-media locală. Domnul Boc ca de obicei, se scuză cu legea. Nu au maghiarii 20%. Dar domnule Boc ce lege interzice să folosiţi limba minorităţii chiar şi dacă nu există acei 20% (lipsesc 1,04%)?
Oare în Sibiu sau în Mediaş de ce s-a putut? Sibiul are a moştenire germană, care este recunoscută, chiar dacă aceştia azi formează doar 3% din populaţie.

Oare în Cluj de ce nu se poate? De ce se neagă evidenţa? Dumneavoastră nu vedeţi domnule primar doua catedrale, două teatre, două opere, emisiune la radio în două limbi, şcoli şi facultăţi în două limbi, chiar şi două teatre de păpuşi? Oare când vă plimbaţi pe stradă nu auziţi cel puţin două limbi vorbite?
De ce se neagă multi- sau cel puţin bi-etnicitatea acestui oraş, capitală a unei regiuni bilingve? De ce se acceptă moştenirea de 12 ani a unui monstru naţionalist? Din cauza celor 1,04 %? Chiar e atat de importanta lipsa a încă 3.000 de maghiari? Comunitatea maghiara din Cluj ca cifră absolută este a doua ca mărime din România, peste 60.000 de oameni. Folosirea oficială a limbii materne este mult mai importantă aici, decât intr-un oarecare sătuc de câteva sute de persoane unde poate maghiarii alcătuiesc cel puţin 20%. Cluj este centrul cultural, educaţional şi administrativ al maghiarimii din Transilvania. Dacă nu aici, unde?

De ce vă legaţi morţis de o lege? De ce vă e frică domnule Boc? O să vină tancurile ungureşti? Sau se va muta aici toată secuimea pentru o tăbliţă? Preluăm iară oraşul? De ce ignoraţi cu ştiinţă o cincime a populaţiei Clujului? Ce credeţi că pierdeţi dacă redaţi normalitatea unei comunitâţi care a clădit şi a construit mare parte din moştenirea architecturală şi culturală a oraşului? Credeţi că românii pierd ceva?

De ce nu vedeţi că în Uniune Europeană multuculturalismul este o valoare? Cu ce mesaj credeţi că a că a câştigat Sibiul titlul de capitală culturală europeană? Vă zic eu: "City of Culture. City of Cultures (A Celebration of Cultures Living Together, of Unity in Diversity)”. Clujul nu este un oraş al culturilor conlocuitoare?
Da domnule Boc, nu sunteţ un european! Vă ascundeţi sub o lege ignoranţa.
Foarte uşor v-ar fi să puneţi incripţii bilingve
la capătul oraşului. De ce scrie in chineză, franceză, sau rusă, dar nu în maghiară: Bine aţi venit! Nu vi se pare ingnoranţă cu bună ştiinţă? Oare ce limbă pe lîngă româna vorbeşte majoritatea conducătorilor de auto care sosesc în oraş? Eu nu am văzut prea mulţi ruşi pe aici, nici chinezi. Foarte uşor ar fii să puneţi toate tăbliţele oficiale în oraş şi în maghiară, şi cu puţin efort şi investirea unor fonduri (din bugetul mare cu care vă lăudaţi) s-ar putea angaja persoane minoritare în administraţia primăriei. Astfel s-ar putea ajunge la folosirea oficială a limbii maghiare. Măcar pagina web a primăriei s-o faceţi bilingvă pentru început.
Vi s-a prezentat anul trecut un raport al CRDE care zice:

„Toate petele negre ale municipalităţii clujene în domeniu se regăsesc aici: de la lipsa unei viziuni multiculturale, a specialiştilor în problemele comunităţilor de minorităţi în interiorul instituţiilor (în special pentru problemele specifice romilor), la comunicarea deficitară dintre administraţie şi minoritari, lipsa unor mecanisme de cooptare a minorităţilor cu pondere numerică redusă sau capacitatea scăzută de a utiliza ONG-urile ca mediatori ai dialogului cu minorităţile. Toate acestea sunt considerate de autorii studiului ca fiind agravate de autoizolarea şi neîncrederea comunităţilor minoritare după mai mulţi ani de naţionalism dur asumat de fosta conducere a municipalităţii.”

Ce aţi schimbat?

De ce se foloseşte multiculturalismul Clujului numai ca o lozincă populistă la fel de fel de întâlniri şi simpozioane internaţionale
, dar nu se face nimic pentru recunoaşterea oficială a acestuia?
Am văzut strategia primăriei pe anii următori unde se susţin nişte lucrurui frumoase ca „Necesitatea promovării de politici publice multiculturale; Fragmentarea populaţiei clujene după criterii etnice reflectată la nivelul atât a instituţiilor culturale, a mediului educaţional, cât şi a mediului asociativ clujean.” Dar la realizarea acestor obiective lipseşte tocmai cel mai important lucru: (re)bilingvizarea administraţiei, şi reluarea oficială a unei imagini multietnice a oraşului. Numai vorbe pe lîngă. Soluţi pe jumătate, formalităţi şi conferinţe pt. a nu putea fi atacat pe această temă. O scăpare ieftină, domnule primar, este strategia multiculturală a primăriei.

De ce domnule Boc? De ce lipseşte bunăvoinţa faţă de 60.000 de locuitori ai oraşului dumneavoastră iubit? De ce nu vreţi recunoaşterea efectivă, legală şi vizibilă a evidenţei?



Vă ajut domnule primar:

Kolozsvár Polgármesteri Hivatala
minden a városunkról
Szerda, 2007 február 28.
Üdvözlünk a hivatal honlapján!

marți, 20 februarie 2007

Mission Statement

„Phoenix Transilvania” este primul blog interetnic româno-maghiar din Romania.

Ne propunem să fim purtători de cuvânt ai unei noi generaţii de ardeleni, tineri români şi maghiari, care doresc să depaşească spiritul rigid în care au fost formaţi si educaţi : istorii, culturi, mentalităţi distincte, în cadrul aceluiaşi spaţiu, Transilvania.

Vrem să vorbim deschis despre subiecte sensibile si tabuuri legate de chestiunea etnică, despre identitate culturală şi multiculturalism, despre cum putem folosi si imbogăţi impreună moştenirea transilvană. Sperăm intr-o abordare inedită a tematicii relaţiilor interetnice ardeleneşti, bazată pe date, statistici, dovezi concrete, pe discuţii informate şi lipsite de prejudecată.

Intenţionăm să discutăm cu precădere despre prezentul şi viitorul nostru, categoric prioritare, fără a ignora însă trecutul, a cărui înţelegere, din ambele perspective, cea maghiară si cea română, dorim să o analizăm, dezbatem, explicăm. Suntem interesaţi în evidenţierea stereotipurilor negative care abundă în asemenea discuţii, în identificarea cauzelor acestora şi în demonstrarea irelevanţei lor. În particular, considerăm important faptul că de sute de ani ne clădim viaţa împreună pe aceste meleaguri, şi esenţial faptul ca avem alte mii de ani de convieţuire înaintea noastră. Vrem să demolăm zidurile care ne separă, vrem să construim poduri care ne leagă.

Avem convingerea că suntem prima generaţie, care, în condiţiile unificării europene, are şansa reală de a scapa de naţionalismul contraproductiv, otrăvitor, prezent în sânul ambelor etnii, moştenit nealterat din moşi strămoşi. In mare măsură, aceasta depinde doar de alegerea noastra, a fiecăruia. Credem în însănatoşirea, recunoaşterea şi promovarea multiculturalismului latent; dorim întărirea unei identităţi transilvane comune.

Deşi corect ar fi să scriem atât în română cât şi în maghiară, din considerente practice am decis să postăm doar in limba română, aceasta fiind înţeleasă şi vorbită de marea majoritate a publicului din Romania. O limbă de circulaţie internaţională, engleza, va fi utilizată în cazul în care vom considera că subiectul abordat ar fi de interes unei audienţe mai largi decât românii şi maghiarii din România.

Pe acest blog vom cultiva dialogul, dezbaterea si schimbul de idei, civilizate, in două sensuri. Pe de o parte între noi, cei care publicăm, pe de alta parte între noi si cei care ar decide să intervină prin comentarii sau prin reacţii mai elaborate, acestea din urmă putând fi postate pe blog in numele lor. Aspirăm sa fim protagonişti ai unui dialog deschis, decent şi inteligent, între români si maghiari - dialog prea puţin practicat in acest moment, la nivel de opinii publice, în România - şi intenţionăm impunerea aceloraşi standarde de comunicare şi respect reciproc cititorilor noştri. În consecinţă, incurajăm şi invităm cu mare plăcere reacţiile, criticile, punctele de vedere ale tuturor, însă nu vom accepta/tolera contribuţii deplasate în idei şi/sau limbaj.

Blogul « Phoenix Transilvania » este accesibil la adresa de web
http://phoenixtrans.blogspot.com/.

În speranţa unei colaborări fructuoase cu un număr cât mai mare de cititori,

Semnează actul de (re)naştere al Phoenix-ului Transilvan,

Dan Anghel, Silye Lóránd, Czika Tihamér si Sebastian Buhai

20 februarie 2007

Update:

Semnează mission statement-ul şi devin noi membri ai Phoenix Transilvania,

Márton Róbert si Palkó Aurora Dalma,

15 iulie 2007


Update 2:


Semnează 'mission statement'-ul şi devine nou membru al Phoenix Transilvania,

Mezei Krisztina Nelli,

12 noiembrie 2007